Raspunderea materiala a magistratilor, separarea carierelor, accederea la DNA si alte propuneri pentru imbunatatirea legilor justitiei propuse Parlamentului de un judecator

In calitate de cetatean si judecator am trimis pe data de 21.11.2017 Comisiei speciale parlamentare o serie de propuneri pentru imbunatatirea legilor justitiei.

Propunerile au vizat, in principal, urmatoarele aspecte:

1. Raspunderea materiala a magistratilor care, desi exista formal in lege, este de fapt litera moarta intrucat nu s-a aplicat in nici un caz dupa anul 1990.

Cetatenii, intr-o majoritate covarsitoare, vor instituirea unei raspunderi materiale efective a magistratilor.

Imaginea sumbra a justitiei de azi, cu institutii disfunctionale si abuzuri devoalate saptamanal in fata carora nici o institutie din sistemul judiciar nu reactioneaza, demonstreaza necesitatea unor modificari legislative pentru instituirea, printre altele, a unei raspunderi materiale efective pentru magistrati.

Judecatorul si procurorul care au comis abuzuri, incalcand cu rea credinta sau grava neglijenta legea si drepturile omului, trebuie sa plateasca. Punct. Magistratii care respecta legea, ii respecta pe cetateni si isi respecta statutul nu au a se teme.

Prin propunerile pe care le-am trimis, dupa studierea inclusiv a documentelor internationale in materie, am cautat sa pastrez echilibrul intre, pe de o parte, independenta judecatorilor si procurorilor si, pe de alta, raspunderea pe care acestia trebuie sa o aiba in fata societatii.

Independenta magistratului nu poate exista fara raspunderea acestuia. Responsabilitatea si raspunderea in fata societatii a celor carora statul le deleaga puterea lui este esenta democratiei. In fond, justitia este un serviciu public.

Astfel, pentru a proteja independenta judecatorului si procurorului, am propus ca persoana vatamata sa se intoarca pentru despagubiri numai impotriva statului. In felul acesta se protejeaza dreptul persoanei vatamate de a primi o despagubire efectiva, deoarece statul este mereu solvabil, dar, in acelasi timp, este protejat si magistratul de actiuni sicanatorii.

De partea cealalta, insa, dupa ce plateste prejudiciul, statul – si nu persoana vatamata – se intoarce cu actiune in regres impotriva procurorilor si/sau judecatorilor care au contribuit la cauzarea prejudiciului. Aici este inclus si  procurorul ierarhic superior care a avizat acte ce au incalcat drepturi sau nu a intreprins nimic atunci cand a fost sesizat cu privire la incalcarea drepturilor celor cercetati penal.

Raspunderea tuturor celor ca au contribuit la cauzarea prejudiciului trebuie sa fie solidara.

In cadrul acestei actiuni in instanta se va stabili, de catre judecatori, daca fapta cauzatoare de prejudicii a magistratilor respectivi a fost comisa cu rea intentie sau grava neglijenta, numai in aceste conditii magistratii fiind obligati la acoperirea pagubei.

Stabilirea relei credinte sau a gravei neglijente de catre o instanta, si nu de catre CSM sau Inspectia Judiciara, este o garantie in plus pentru magistrati. O asemenea recomandare face si Comisia de la Venetia.

Mai mult, am propus adoparea unor proceduri si conditii de asigurare obligatorie pentru malpraxis a magistratilor.

Propunerile pe care le-am facut la acest punct se doresc a fi un raspuns la cererea insistenta a cetatenilor privind angajarea raspunderii civile a magistratilor, dar si o garantie a potejarii atat a independentei acestora, cat si a sigurantei  lor financiare.

2. Am propus separarea clara si coerenta a carierelor judecatorilor de cariera procurorilor, prin separarea competentelor celor doua sectii din cadrul CSM si clarificarea corespunzatoare a atributiilor plenului CSM.

Separarea carierelor este un deziderat asumat public de catre judecatori, separare care inseamna ca procurorii sa nu mai aiba nici un fel de atributii pe parcursul carierei judecatorilor, dar nici judecatorii sa nu poata interfera in cariera procurorilor.

In timp ce judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, amintesc faptul ca procurorii nu sunt independenti, acestia fiind subordonati ierarhic. Cu toate acestea, conform legislatiei actuale, procurorii din CSM voteaza cine sa ajunga judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ceea ce este anormal.

3. Am propus o procedura de interpelare a membrilor CSM, care vine in completare la procedura de revocare a membrilor CSM propusa de Parlament (cu care in cea mai mare masura sunt de acord si pe care mai multi judecatori din Oradea am cerut sa fie legiferata de urgenta).

Astfel, cel putin 30 de judecatori sau procurori, ori asociatiile profesionale, ii vor putea interpela public pe oricare dintre membrii CSM “cu privire la activitatea pe care o desfasoara, modul cum isi indeplineste atributiile sau despre cum isi respecta angajamentele din programul cu care au candidat pentru ocuparea functiei”.

De partea cealalta, membrul CSM este obligat sa raspunda public intr-un termen dat.

Masura interpelarii membrilor CSM este menita sa ii responsabilizeze pe acestia in fata magistratilor pe care ii reprezinta. “Membrii Consiliului Superior al Magistraturii raspund in fata judecatorilor si procurorilor pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului”, se spune si in art. 1 alin. (2) din Legea 317/2004.

4. Cu privire la accederea in DNA, am propus ca procurorii din aceasta structura specializata sa aiba minim 15 ani vechime ca procurori si grad de curte de apel, precum si ca accederea in functie sa se faca doar prin concurs.

Am mai propus si interdictia delegarii si detasarii procurorilor la aceasta structura de parchet.

“Toate aceste conditii sunt o garantie a profesionalismului procurorilor acestei directii pe masura competentelor cu care sunt investiti”, am aratat in motive.

5. Cu privire la propunerea Parlamentului de a se infiinta o directie speciala pentru anchetarea magistratilor, gasesc propunerea ca fiind benefica, deoarece ofera garantii suplimentare si necesare pentru protejarea independentei judecatorilor.

Constat ca toata discutia publica despre infiintarea acestei directii este concentrata, complet gresit, pe argumentul ca magistratii nu incalca legea decat in cazuri foarte rare si, prin urmare, nu se justifica infiintarea unei astfel de directii.

O astfel de directie este necesara nu pentru ca magistratii ar avea vocatie de infractori ci pentru a-i proteja pe acestia, mai ales pe judecatori, de posibilele presiuni exercitate de catre procurorii DNA, presiuni care sunt de natura sa distorsioneze grav actul de justitie.

“Exista deja suficiente marturii publice si dovezi cu privire la presiunea facuta de procurorii DNA asupra judecatorilor. Aceasta presiune asupra judecatorului exista cat timp procurorul, care este egal cu acuzatul in fata legii, poate sa il ancheteze pe judecator, sa il trimita in judecata si sa il suspende din functie.

Mai grav, in ultimii ani, procurorii DNA au anchetat si trimis in judecata judecatori pentru solitiile pronuntate, acuzandu-i de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, care e asimilata infractiunilor de coruptie.

Or, cat timp procurori din DNA care au competenta de a investiga infractiuni de coruptie se prezinta in instante, in fata judecatorului, dar in acelasi timp il poate ancheta pe judecator, inclusiv pentru hotararile pronuntate, se poate prezuma rezonabil ca judecatorul va simti o presiune, ceea ce este de natura sa ii afecteze grav independenta.

Este uman ca judecatorul sa se simta presat iar principiul egalitatii de arme si egalitatii in fata justitiei – care se infaptuieste prin judecator – dintre acuzare si aparare sa fie astfel afectat”, am aratat in motive.

“Ca urmare a practicii si precedentelor procurorilor DNA de a pune presiune pe judecatori”, si pentru a evita o asemenea situatie pe viitor, am propus ca “procurorilor din noua directie sa li se interzica prezenta in instante, procurori de sedinta putand fi doar procurori din cadrul Parchetelor de pe langa Curtile de Apel investite cu judecarea cauzei si procurori din Parchetul de pe langa ICCJ.

Cu alte cuvinte, procurorii din aceasta noua directie vor efectua numai urmarirea penala, iar procurorii de la parchetele de pe langa curti ori de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vor sustine rechizitoriile in instanta”, am aratat in motive.

Conditiile de accedere in acest parchet trebuie sa fie transparente, tocmai de aceea am propus organizarea unui concurs si un interviu transmis live.

Mai mult, am propus ca procurorii din aceasta structura sa aiba minim 18 ani vechime, garantie a experientei si echilibrului profesional, dar si grad de curte de apel, dat fiind ca procurorii din cadrul acestei directii vor investiga inclusiv magistrati de cel mai inalt rang, judecatori de la ICCJ si procurori in Parchetul de pe langa ICCJ.

De asemenea, am propus si interzicerea detasarii si delegarii de procurori in aceasta directie pentru a nu putea fi eludate conditiile concursului obligatoriu pentru ocuparea postului de procuror in aceasta noua directie.

Propunerile complete, in format PDF, le gasiti mai jos.

Propuneri de modificare la legile justitiei – raspunderea magistratilor, separarea carierelor si altele

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: